Inainte de '89 preamaream partidul, poporul si comandantul suprem, acum...preamarim (pupam in cur) o pleiada de patroni, "posesori" ai unor boli care tin mai mult, sau mai putin, de patologia psihiatrica. Daca ne-a fost si ne este scarba de propaganda si indoctrinarea comuniste, oare de ce nu ne este de cele de acum?
     Ne considera vite si numai prin simplul fapt ca forta de munca e o marfa (mai ramane sa se uite in gura noastra-ca la sclavi si cai-la angajare) de ce ne complacem in situatia aceasta?