Toti ne-am isterizat, mai mult sau mai putin, dupa '89 vizavi de propaganda comunista. Acum mi se face de-a dreptul greata la auzul propagandei corporatiste. Cat de ipocrit trebuie sa fii incat sa pretinzi ca intr-o corporatie esti ca intr-o familie? Ce este atat de familial intr-o corporatie? Simplul fapt ca petreci mai mult timp la serviciu in detrimentul celui petrecut cu familia? In rest...atmosfera este atat de stresanta, mediul este concurential pana la a te calca, unul pe altul, in picioare. Exista o ierarhizare a posturilor: importante si mai putin importante si aici incepe diferentierea, daca ai nenorocul sa ocupi un post mai putin important...trebuie sa preiei din atributiunile celor cu posturi importante si sa te multumesti cu un salariu mult mai mic, desi exista posibilitatea sa muncesti mult mai mult (si nu ma refer la posturile de conducere)
In concluzie, imi este greata. Propaganda corporatista este mult mai scarboasa decat cea comunista, mai ales ca se substituie acesteia la prea scurt timp dupa ce a fost blamata.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu